Trecând podul peste "Ozana cea limpede şi frumos curgătoare", se ajunge la Humuleşti, localitate cunoscută din Amintiri din copilarie, opera reprezentativă a lui Ion Creangă, astăzi cartier al oraşului Târgu Neamt. Marele povestitor a scris despre satul Humuleşti, în care s-a născut, ca este un "... sat mare si vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin toate de una: Vatra Satului, Delenii şi Bejenii ...; sat vechiu răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre…”
Casele din Humuleşti sunt mari şi frumoase, semn al vredniciei gospodarilor, iar în centru, la intersecţia drumurilor, sunt biserica şi şcoala, în faţa căreia veghează statuia lui Ion Creanga, apoi casa unde s-a născut şi a copilărit Nică al lui Stefan a Petrei, construită probabil în anul 1830 de către Petre Ciubotariu, bunicul de pe tată al scriitorului. Acesta a dat-o fiului său, Stefan, în 1835, când s-a căsătorit cu Smaranda Creangă, din Pipirig. Casa a rămas moştenire din generaţie în generaţie până în 1965, când Zahei Grigoriu, unul dintre urmaşii povestitorului, a cedat-o cu scopul amenajării muzeului. Casa este un tipic monument de arhitectura populară, construită din bârne groase lutuite, are o prispă îngustă de lut şi un acoperiş larg de draniţă. Interiorul este compus din două încăperi: tinda, în care era odinioară gura cuptorului, şi o odaie mare, dar joasă, cu trei ferestruici pe latura de răsărit şi de miazăzi, cu cuptorul "...pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băietii, de-a mijoarca ..." şi "...stâlpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucându-se cu ei" ori cu "prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel".
Interiorul păstrează încă laiţa, de jur împrejurul camerei, acoperită cu lăicere, culmea cu câteva straie, opaiţul, furca şi roata de tors, vârtelniţa, masa la care a învăţat Nică buchiile. Pe masa odihneşte un bust al lui Ion Creangă şi ceaslovul amintit în scrierile sale. In tinda casei este amenajată o expoziţie cu operele marelui scriitor, cu documente de arhivă, scrisori, fotocopii ale manuscriselor şi fotografii. In expoziţie se află şi 14 lucrari de grafică realizate de plasticianul Eugen Taru, folosite la ilustrarea ediţiei din 1959 a volumului Amintiri din copilărie.
Vizitând Muzeul Memorial "Ion Creangă", ne amintim caracterizarea datorată lui Garabet Ibrăileanu: " Creangă este un reprezentant perfect al sufletului românesc între popoare; al sufletului moldovean între români; al sufletului ţărănesc între moldoveni; al sufletului omului de la munte între ţăranii moldoveni".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu